Eram in clasa 8a si aveam o profesoara de romana exceptionala. Se numeste Georgescu Sorina si preda la Sc. nr 2, daca va intereseaza.(sa nu mergeti la dumneaei la meditatie ca va cere mult si face cu foarte multi in grupa)
Era boala aia cu invatatul comentariilor, elevul prefera sa memoreze decat sa-si insuseasca o serie de tehnici analitice. Noi eram guvernati de o stare generala de lene si nu prea ne omoram. Evident, erau si exceptii. Georgeasca se enerva si tuna: "NU MAI FAC NICIO(atunci era 'nici o') CONCESIE, MI-AM CALCAT TOATE PRINCIPIILE. DE DATA VIITOARE, SUB CUVANT DE ONOARE CA DAU DOI!" Nu e o parafraza, e un citat perfect, sa-mi sara ochii daca am gresit vreun cuvant. Normal ca nu a dat 2 la nimeni. De fapt era prea de treaba sa ne dea doi, de fapt era toata clasa la dumneaei la pregatire.
Ceva de genul asta mi s-a intamplat si mie de curand. Si continua. Mi-am calcat toate principiile, mi-am aruncat la cosul de reciclabile principiile, demnitatea si onoarea. Am sacrificat aceste atribute pe care am avut impresia intotdeauna ca le-am avut... pentru un vis. Profa de romana isi discredita cuvantul pentru a nu face un rau la 12-15-20 de elevi. Eu imi bat joc de mine in favoarea unei iluzii.
Am o oglinda in bucatarie, exact la nivelul capului meu cand sunt asezat pe scaun. Cand mananc, am ajuns sa o intorc. Da, nu exagerez cu nimic, mi-e rusine sa ma privesc in oglinda. Imaginea mea reflectata acolo imi subliniaza toate defectele si-mi reprobeaza toate faptele dezonorante. Azi m-am barbierit cu capul in pamant, privind la o scurgere de pe podea. De fapt am un aparat electric ciumeg cu care poti sa te barbieresti si pe intuneric, da' ideea e ca imi detest infatisarea. Nu intelegeti gresit, pe mine inca ma suport, slava Domnului. Insa am inceput sa vad in eul din oglinda o intruchipare a tuturor metehnelor pe care le-am avut de-a lungul timpului.
Mi-am calcat pe demnitate, mi-am batut joc de niste idealuri, fie ele si utopice. Pentru un vis amarat, interzis de toate imprejurarile, negat de soarta, care am constatat ca se poate implini doar prin mila dumnezeiasca.
Pai... Dumnezeu cu mila!
O intrebare: e ok sa iti calci pe demnitate si onoare pentru a face un bine cuiva?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
12 comentarii:
uneori.:)
si la perciuni ce faci ?
uitasem ... da e totul ok ... Daca ai demnitate ti-o redobandesti
io mi-am luat un patru ... nu mi-am luat 2 :D
stii cum se spune..scopul scuza mijloacele
Faptele bune ajungi sa le regreti pentru ca nu sunt primite asa cum te astepti. Asa ca nu merita sa calci pe nimic , cu atat mai mult demnitatea si onoarea ta.
mocsule i know what u'r going threw:))keep u'r head up!nothing in the world should make u sad:D
nu fii emo, coaie.
nu fii analfabet
Doamna Georgescu? E cea mai tare porfesoara 'inventata' vreodata. Am facut doar meditatie cu dansa, da' am adorat-o. Geniala
ai facut o alegere proasta
daca ai adorat-o, e grav:). sincer:)
ca profesoara. sunt cat se poate de straight. de ce alegere proasta? nu am terminat in 2, era singura posibilitate sa fac cu dumneaei.:)
Trimiteți un comentariu