Bal ACE 2008[Cafe Deko, Vita de Vie, Parazitii]

Ieri ne-a fost balul, Facultatea de Automatica, Calculatoare si Electronica. Intotdeauna m-am intrebat de ce nu i-au pus numele "de Calculatoare, Electronica si Automatica", ar fi evitat o cacofonie de clasa intai, ma rog, oamenii erau ingineri, nu filologi. Important e ca ACE suna meserias.

Povestea e foarte complicata, ascunde aspecte comice, fascinante, dar si grotesti, ce stau in spatele organizarii balului de anul asta. Vreau sa va spun inca de pe acum ca a fost fara indoiala cea mai tare seara pe care am petrecut-o in 2008.
Incep cu ceea ce intereseaza mai putin, concursul de miss si mister. Misterul a fost fratele celui care organiza balul, missa a fost sigura fata dintre participante care era model la One, agentia care avea sediul in clubul unde se desfasura nebunia si care ii antrenase pe participanti. N-am inteles niciodata de ce se aranjeaza concursurile astea, care oricum nu prezinta interes. Sunt mai mult prilejuri pt noi sa facem baza 4 ani de niste oameni. E un spectacol, oamenii platesc pt asta, nu faceti matraseli pe banii lor!

Impreuna cu Madalin, prieten vechi si tovaras obisnuit de pahar, la inceputul anului universitar m-am inscris in organizatia studenteasca de la facultatea noastra. Pe aceasta cale am ajuns sa fim ieri seara organizatori, sa avem ecusoane si sarcini precise. Ce avantaje aveam: nu plateam bilet, nu aveam treaba cu aglomeratia din sala, puteam sa ne uitam la show din spatele scenei, puteam sa stam de vorba cu artistii si sa facem poze cu ei. Inconveniente: nu trebuia sa lasam lumea sa se apropie de scena. Si da-i si lupta, neicusorule. Nu te pui cu fanii: aia din spitale sunt pacienti, nebunii sunt in libertate.

A trebuit sa mergem si inainte de bal, sa pregatim mezanplasul. Ne intalnim acolo cu Despot de la VDV. Mergem noi la el, "Adi, e ok daca facio poza cu noi?", ala a zis ca da, ma asez eu sa fac poza cu el, imi vine in nas un damf de carciuma de cartier. Despot era cu doza de Golden langa el si mirosea ca un betiv. Cre'ca mai consumase si altceva, mi-a zis pe un ton mensuet sa imi pun geaca pe mine, sa nu racesc. A parut un om foarte normal, departe de imaginea plina de fite pe care se incapataneaza sa o afiseze la tv.

Stateam cu Madalin si faceam pe bodigarzii, il vedem pe unu' cum se apropie de noi. "Nu aveti voie sa treceti!" i-am spus, el se impiedica si se bucura de a fi evitat cu cativa cm un impact intre fruntea lui si marginea unei trepte. Se vedea ca "servise" si el ceva.
"Sunt cu Deko", zice el si ma dau la o parte. Madalin se caca pe el de ras: "Ba, asta era Vio!". Nasol, era foarte mare[aka inalt], eu nu credeam sa fie asa de inalt in realitate. Am facut cate o poza cu treimea respectiva a Cafe Deko, apoi l-am vazut pe Teo si am vorbit cu el despre dracu' mai stie ce. Peste cateva minute ii vine sa se pise, l-am dus la baie, ne-am pisat impreuna. Stateam la pisoare alaturate si vorbeam despre PSD si politica. A fost priceless. Acum o informatie valoroasa pentru gay: Teo avea iphone si mi-a zis ca e o porcarie, ca nu e multumit de aparat. Am facut cate o poza si cu el.

Vin aia de la Vita de Vie, nu se inghesuie nimeni la autografe si la poze[oricum nu ii lasam noi sa intre, va spun asa, in comparatie cu ce a fost la Parazitii], deci au intrat bosumflici. Vin 3 neni, ii intreb daca au treaba, le zic ca n-au voie sa treaca, ei imi zic ca sunt cu muzica. Erau mai in varsta. Unul se enerveaza, scoate niste chei si tuna: "Nu intra nimeni? inchid eu usa asta, sa vedeti ce-o sa mai alergati dupa mine". La momentul ala am crezut ca e nebun, ca nu stie pe ce lume traieste.
Dupa ce canta VDV, astia vor sa plece. "Noi vrem sa iesim pe aici[si arata catre usa incuiata]". Le explic ca nu se poate, ca ii escortez eu afara, aia insistau sa plece prin spate. Imi vad ecusonul de organizator, se apuca sa-mi dea comenzi. Deschide usa, cauta-l pe ala cu cheia, scoate-ne de aici! Ii rog sa se calmeze, le spun ca nu stau sa caut prin tot clubul dupa o cheie, ca or sa se ocupe de treaba aia care au asta intre "prerogative". Ala de la clape, un bosorog cu impresii, incepe sa urle la mine: "Pleaca de langa noi, te rog, pleaca de langa noi, stai la 2m in spatele nostru!". Despot se enervaza si el si cheama un jandarm. "Tu ai pistol, sparge geamul asta pew-pew". Un nene de la nu stiu ce agentie ma punea sa-i descriu semnalmentele acelui domn care incuiase usa, era destul de disperat, trebuie ca era impresar, plasator de curve sau ceva de genul.

In juma' de minut vine ala cu cheia, ies aia de la VDV, exact atunci intra si Parazitii cu traditionala sticla de Jack.

Ma duc la baie, dau acolo de Byga si Phila de la CIA. Fac o poza cu ei, daca tot ma apucasem sa fac cu toti, legitimatia aia de organizator era smechera, nu ma refuza nimeni:). Oameni extraordinar de ca lumea.

Parazitii sunt deosebiti. Stateau in hol in spatele nostru si asteptau sa intre. Merg cu Madalin la Cheloo, il rugam sa facem, ati ghicit, o poza... ne zice "Dupa ce cantam". Vine dupa aia Ion, ii zicem sa faca o poza cu noi, nu vrea nici el. Ne spune ca daca ar face asta ar vrea toti mai apoi.
Dupa ce termina concertul, vreo 30 de oameni se pun in fata noastra si ne roaga sa-i lasam sa intre pt un autograf sau o poza.
Pana atunci imi permisesem sa fiu bulangiu, sa-i iau la pula, dar la oamenii astia am vazut o pasiune deosebita. Chiar daca spuneam la 20 de insi ca nu se poate intra, ca nu avem nici noi voie, al douazecisiunulea ne ruga acelasi lucru. Cand iubesti foarte mult o trupa, ai impresia ca faci parte din viata lor. Ei deja fac parte din a ta si ti-o influenteaza. Cand esti cu ei tete-a-tete ii privesti cu o admiratie modesta si ai impresia ca ii cunosti de o viata. Parazitii au fost una dintre chestiile speciale ale copilariei mele. Primul CD pe care l-am lasat saptamani intregi in player a fost "Categoria grea". Aveam 12 ani si poate ca lasam muzica prea mult sa-mi schimbe viata.

Situatia era cacacioasa, ne-au trimis bodigarzi in ajutor. Asta a fost norocul nostru, ne-am strecurat printre ei si am mers la camera de protocol, unde Parazitii beau un uischi si faceau poze cu lumea. Am facut si noi, cu fiecare in parte, apoi am discutat cu ei prieteneste, ca la foc de tabara. Ombladon m-a socat, era super baut si super drogat, da' tot m-a dibuit la o faza. Mi-a zis ca nu-mi place sa muncesc, ca sunt lenes, ca ar trebui sa pictez sau sa scriu o carte. Avea "ochii mari si umezi", figura buhaita.
"Pai scriu o carte". Despre ce ? "Despre libertate". Cheloo aude, baga capul si zice: "NU exista libertate!". A fost adorabil:))
L-am zgariat pe creier dupa aia cu intrebari legate de bani, de afacerile pe care le are, am aflat ca nevasta lui Cheloo are o cofetarie:).

Din ce am inteles noi, onorariul total ar fi de 5000 de euro pentru cele trei trupe. I-am intrebat pe Vio de la Deko si pe Cheloo cati bani le-au dat, n-a zis nici unul nimic, s-au cacat pe ei ca un copil mic pe care il intrebi daca a luat un pumn de bomboane cand te-ai intors cu spatele. Eram organizator, puteam sa aflu pe alte cai, vroiam doar sa aud de la ei. In alte tari nu e secretomania asta. Nu stiu cat de justificata e. Preturile se stiu, ma intreb daca faceau asa pt ca nu au taiat chitanta :).

A fost cea mai tare seara din 2008. Discutiile cu aia care vroiau sa treaca de noi, baza de necunoscuti, socializarile cu pizde, au fost ingredientele care ne-au indulcit ziua.
Concluziile mele sunt: de 15 roni, fiecare om trebuie sa se considere privilegiat, a asistat la un spectacol foarte reusit. A fost cel mai tare bal la care am fost vreodata. Pacat de aglomeratie. Pacat de campania electorala mascata ce s-a facut unui partid care cat a fost la guvernare a furat mai mult decat se putea. Pacat ca Parazitii au plecat pe la 2:10, aveau azi concert in Baia Mare.
Cafe Deko sunt niste domni. Vita de Vie sunt niste bulangii[am un articol aici pe blog, am fost la un concert de-al lor prin primavara, au intarziat 2 ore si au cantat 40 de minute, in situatia in care numai ei erau pe afis]. Parazitii sunt niste oameni plictisiti de noua generatie si de mentalitatea ei, de pupincurismul fanilor pe care-l redescopera in fiecare oras, daca-i abordezi dezinvolt, prieteneste, or sa scoata niste chestii foarte inteligente. Daca le spui cat de mare fan esti, cat de multe cduri cu ei ai acasa, probabil ca n-or sa te bage in seama. Mai sunt zeci de mii ca tine. Ion se plangea de actualii fani, care nu le mai inteleg muzica. Si pariez ca daca versurile celor de la Parazitii n-ar fi avut acel proverbial continut licentios, n-ar mai fi juma' de sala plina cu cocalari la concertele lor. Oamenii aia stiu versurile, incearca sa traiasca muzica acolo in fata scenei, dar n-o inteleg.

Nota mea: 8/10(nu e vorba de cat m-am distrat eu, ci de o nota data spectacolului)