marți, iulie 03, 2007

Despre morti

Nu-mi plac inmormantarile deloc. In 17 ani nu am fost la niciuna si mi-as dori sa pastrez acest record toata viata. Bunica mea tragea de mine azi dimineata sa merg la cimitir cand o vor ingropa pe sora dansei. 10 ani mi-am petrecut in compania dumnealor, deci a fost o persoana destul de importanta.
Am refuzat sa merg, prezenta mea nu ar fi fost benefica nimanui. Ar fi fost dureros sa vad intre 4 scanduri o persoana care m-a iubit si pe care am iubit-o apoi sa ma uit cum un gropar placid si rece o acopera metodic cu pamant.
Nu cred ca as rezista sa ascult un popa nenorocit si alcoolic citind dintr-o carte pe o vreme ploioasa. Urasc clericii, te jecmanesc toti si se comporta ca niste harciogi. Urasc cimitirele, sunt pline de pomanagii si sunt locuri unde lumea a trait multe suferinte. Urasc gropile, avem niste vise in copilarie in care eram ingropat de viu. Urasc uniformitatea locurilor de veci.
Cacat, nu mai imi vine sa scriu... as deveni lamentabil...

2 comentarii:

Pansy spunea...

ai dreptate.
dar eu nu suport ceva la astfel de...intamplari:|
babele alea care nu au absolut nicio legatura cu persoana in cauza.alea care vin si bocesc in continuu ca si cum l-ar fi cunoscut,cand, de fapt, nu e deloc asa.si urla,si tipa,si bocesc...vai,absolut lamentabil!
ca dup-aia sa vina la tine sa zica: auzi mamaie, cand imparti coliva?!

Theodorus spunea...

nu te obliga nimeni sa scrii